Ieșirea din Iad. Ce se știe despre operațiunea de salvare a civililor blocați sub ocupația rusă în orașul Oleșki

Aproximativ 6.000 de civili, inclusiv 200 de copii, sunt blocați în orașul Oleşki, pe malul stâng al Niprului. După luni de negocieri și apeluri internaționale, autoritățile ucrainene anunță pregătirea unei operațiuni de evacuare. Ruta și condițiile în care oamenii vor putea pleca rămân însă incerte.

Orașul Olekși, distrus de ruși Foto: Khpv.org

În august și septembrie, situația din comunitatea teritorială Oleşki, din regiunea Herson, a atras atenția internațională. Aproximativ 6.000 de civili, printre care 200 de copii, se află într-o situație de blocadă pe malul stâng al Niprului, la aproximativ nouă kilometri de Herson, oraș eliberat de forțele ucrainene în 2022.

În tot acest timp, locuitorii au încercat să părăsească zona ocupată. Potrivit voluntarilor citați de publicația ucraineană Ukrainska Pravda, unii dintre cei care au reușit să plece aveau nevoie de îngrijiri medicale urgente și de o perioadă de recuperare în sate mai sigure din regiunea Herson, înainte de a-și putea continua drumul.

Voluntarii au descris cazuri extreme de malnutriție. Unii bărbați adulți ar fi ajuns să cântărească mai puțin de 40 de kilograme, după ce, potrivit relatărilor, au supraviețuit în timpul verii mâncând iarbă.

La mijlocul lunii septembrie, ombudsmanul ucrainean, Dmitro Lubineț, declara că Rusia refuză să organizeze evacuarea. Kievul a continuat însă negocierile pentru salvarea civililor.

Vicepreședinta Parlamentului European, Pina Picierno, a recurs la o grevă a foamei în semn de solidaritate cu oamenii blocați. Papa Leon al XIV-lea s-a alăturat apelurilor pentru deschiderea unor coridoare umanitare și i-a cerut personal președintelui rus Vladimir Putin să contribuie la salvarea cetățenilor ucraineni.

Un posibil armistițiu pentru evacuare

La 23 octombrie 2026, Casa Albă a anunțat că Melania Trump ar fi reușit să negocieze o încetare a focului pe direcția Herson, pentru a permite evacuarea civililor din comunitatea Oleşki.

Kremlinul a confirmat imediat informația și a precizat că prima-doamnă a Statelor Unite se ocupă personal de coordonarea procesului.

Conform declarațiilor preliminare ale ombudsmanului ucrainean, regimul de încetare a focului ar urma să intre în vigoare la 27 octombrie. Informația ar fi fost confirmată și de Statul Major General al Ucrainei.

Planul prevede două zile pentru deminarea rutelor și transportarea ajutoarelor umanitare în comunitate.

„Vom monitoriza permanent desfășurarea acestei misiuni. Ajutoarele umanitare vor fi livrate fizic la Oleşki, iar situația de la fața locului va fi verificată. Cel mai important este să se pună capăt blocadei, astfel încât civilii care doresc să plece să poată părăsi Oleşki în siguranță”, a declarat Lubineț.

Rămâne de văzut dacă înțelegerea va permite evacuarea efectivă a tuturor celor care vor să plece și dacă încetarea focului va fi respectată pe durata operațiunii.

Locuitorii din Oleşki, sceptici

În discuțiile cu voluntarii, locuitorii din Oleşki își exprimă neîncrederea în posibilitatea unei evacuări sigure. Unii se tem că politicienii profită de suferința lor pentru a obține capital de imagine.

Irina, al cărei nume a fost schimbat din motive de securitate, privește cu precauție anunțurile privind evacuarea.

Ea spune că nu toți oamenii din comunitate cred că vor putea pleca, iar unii nu sunt pregătiți să-și părăsească locuințele. Cu toate acestea, mulți continuă să spere că vor avea această posibilitate.

Una dintre principalele necunoscute este ruta de evacuare. Autoritățile nu au anunțat încă oficial traseul, iar printre locuitori sunt discutate două variante: deplasarea către teritoriile controlate de guvernul ucrainean sau plecarea în Rusia.

Biroul ombudsmanului și voluntarii strâng în prezent informații despre persoanele care vor să fie evacuate și evaluează starea lor fizică. Autoritățile ucrainene afirmă că vor încerca să îi ajute pe toți, inclusiv pe cei care și-au pierdut documentele.

„Toate sursele din țările mediatoare, de exemplu din Vatican, spun că locuitorilor din Oleşki și din satele învecinate li se vor oferi două variante: plecarea în Ucraina, în teritoriile controlate de guvern, sau în Federația Rusă”, a declarat pentru Ukrainska Pravda Mihail Savva, expert al Centrului pentru Libertăți Civile.

Pentru oamenii cu o poziție pro-ucraineană, acceptarea unei rute care traversează teritorii ocupate poate fi deosebit de riscantă. Aceștia se tem de procedurile de filtrare impuse de autoritățile ruse și de eventualele interogatorii.

În grupurile locale de pe rețelele sociale, voluntarii le cer oamenilor să transmită numele și datele persoanelor care vor fi nevoite să plece prin teritoriile ocupate. Scopul este monitorizarea deplasării și a siguranței acestora și, dacă va fi necesar, acordarea de ajutor pentru a ajunge în zonele controlate de Ucraina.

În comunitate circulă și temerea că operațiunea ar putea reprezenta ultima șansă de a ajunge pe teritoriul controlat de Kiev, iar ulterior locuitorii ar putea fi supuși unei plecări forțate în Rusia. Voluntarii avertizează, de asemenea, că bombardamentele s-ar putea intensifica după expirarea perioadei în care va funcționa coridorul umanitar.

O imagine mai clară ar putea apărea la 27 octombrie, data la care ar urma să intre în vigoare încetarea focului pe direcția Herson.